Termenul trauma devine din ce în ce mai frecvent în vocabularul nostru de zi cu zi, mai ales în contextul actual. Experiențele traumatice modifică felul în care ne privim pe noi și lumea din jurul nostru, iar una dintre cele mai afectate arii ale vieții sunt relațiile: romantice, de prietenie, ierarhice, de familie.

De multe ori, trauma psihologică influențează felul în care relaționăm fără să ne dăm seama. În continuare, poți afla mai multe despre ce înseamnă trauma psihologică, cum îți impactează relațiile și cum o poți depăși.

 

Ce este trauma psihologică?

Ceea ce numim trauma psihică se referă, conform unei definiții generale, la “consecințele în plan psihic ale evenimentelor și situațiilor traumatice”. Cu alte cuvinte, trauma psihologică este ceea ce se petrece în interiorul nostru ca urmare a unui eveniment sau situații cu totul copleșitoare

Pentru că ține de planul intern, rana emoțională provocată de o situație traumatică nu se va închide odată cu oprirea situației respective. De aceea, emoții și amintiri pe care poate le consideri trecute, îți pot influența alegerile și acțiunile din prezent. 

Trauma psihologică și emoțională nu este, din păcate, ceva rar. Ea poate lua mai multe forme, de la pierderea unui animal de companie în copilărie până la a fi victima violenței. Ambele situații sunt un tip de trauma și pot avea efecte emoționale pe termen lung.

trauma

Trauma psihologică: tipuri 

Există mai multe tipuri de trauma cu care o persoană se poate confrunta, iar vindecarea poate arăta diferit, pentru fiecare dintre ele. 

  • Trauma severă: se referă la răni emoționale severe, provocate de evenimente majore precum abuz sexual, violență, calamități.

 

  • Trauma complexă: se referă la răni emoționale trăite în copilărie și preșcolaritate (ex. creșterea într-un mediu violent).

 

  • Trauma ușoară: se referă la evenimente traumatice frecvente în viața unei persoane care provoacă răni emoționale “benigne” (ex. decesul cuiva apropiat, pierderea locului de muncă).

 

  • Trauma intergenerațională/colectivă: se referă la răni trăite de o comunitate, a căror încărcătură afectează mai multe generații (ex. sclavie, holocaust).

 

  • Trauma secundară: rană emoțională experimentată la contactul cu o persoană care a experimentat o traumă psihologică (ex. susținerea unei prietene care a suferit un viol).

 

Fiecare dintre aceste tipuri de trauma psihologică își pune amprenta asupra felului în care interacționezi cu cei din jur.

 

Efectele traumei psihologice

Dacă ai trăit un tip de trauma psihologică, este posibil să simți momentul traumei ca un punct de înainte și după. Asta pentru că instalarea unei răni psihice aduce cu sine schimbări mai mult sau puțin profunde în modul nostru de funcționare. 

Trauma psihologică poate avea următoarele efecte:

  • Sentimentul general de nesiguranță
  • Afecțiuni psihosomatice
  • Disociere – senzația că nu ești în corp
  • Amorțire emoțională
  • Izolare sau agresivitate sporite
  • Consum de substanțe 
  • Ruminații
  • Gânduri intruzive

Urmările unei traume psihologice sunt numeroase și diferă de la persoană la persoană. În funcție de propria structură de personalitate, poți experimenta mai multe sau mai puține efecte, cu o intensitate mai mare sau mai mică.

 

Cum influențează trauma psihologică relațiile?

Plecând de la efectele în plan personal ale traumei psihologice, putem intui ce piedici poate pune o trauma în fața unei relații sănătoase.

Dacă ai avut o copilărie marcată de nesiguranță, va fi greu, ca adult să poți lua viața în piept și să ai încredere în tine. La fel și dacă ești supraviețuitorul/supraviețuitoarea unui abuz fizic sau sexual. 

După o experiență traumatică tinzi să ai așteptări negative, să îți pierzi sentimentele față de persoane la care țineai, să-ți să îți fie dificil să te exprimi sau să te autosabotezi din cauza sentimentelor de rușine și vină. 

O experiență de viață traumatică ne poate face mai închiși la interacțiunea cu ceilalți, mai nesiguri sau mai agresivi. Toate aceste sentimente apar pentru că trauma psihologică ne crează așteptarea de a fi în constant în pericol – ceea ce naște nevoia de a fi mereu în defensivă. 

 

Cum recunosc relațiile afectate de o trauma?

O relație armonioasă, de orice fel, este o relație bazată pe încredere și autenticitate. Relațiile în care intri în urma unei traume s-ar putea să se simtă ca fiind foarte departe de acestea:

  • Relația urmează un pattern, un ciclu repetitiv;
  • Relația îți provoacă multă nesiguranță;
  • Gândești relația radical, în alb sau negru;
  • Îți este dificil să comunici eficient;
  • Relația este inconsecventă, instabilă;
  • Relația îți trezește emoții puternice, greu de gestionat.

 

Orice relație vine și cu un anumit nivel de provocare. O relație influențată de o trauma psihologică este, de multe ori, blocată. Partenerii reacționează pe baza unei experiențe trecute și nu în acord cu situația lor actuală. 

Asta face ca relația să devină conflictuală, rece sau să funcționeze nesănătos. Este posibil ca dacă în trecut te-ai confruntat cu abuz emoțional, să fie greu să recunoști abuzul într-o nouă relație – fie că ești tu sau partenerul cel care îl produce.

Ce este de făcut atunci? Vezi câteva principii utile în continuare.

 

Cum depășești trauma și îți repari relațiile?  

Dacă te recunoști și tu în descrierea de mai sus, îți poți susține procesul de vindecare folosindu-te de câteva tehnici simple:

  • Urmărește pattern-ul relației. 

Chiar și înainte de a alege să apelezi la un specialist, poți începe să observi mai atent diverse dinamici din relația pe care o consideri afectată de o trauma. 

Poate că ajungi mereu în situația de a nu putea spune nu unui superior sau simți că regresezi când vorbești la telefon cu mama ta. Toate aceste trăiri repetate îți pot arăta pattern-uri de interacțiune în care este posibil să te fi împins o trauma psihologică.

  • Fă paralele cu trecutul. 

Foarte frecvent, ceea ce ne afectează relațiile și modul de gândire sunt evenimente din copilărie sau din trecut. 

Asociază situațiile care te supără în diferite relații cu situații din trecut: Când m-am mai simțit așa? Ce mesaj am păstrat din situația din trecut? Ce aveam nevoie atunci și nu am primit? Cum am acționat atunci și ce aș putea schimba acum?

  • Clarifică rolul tău în relații

De cele mai multe ori, intrăm în diferite relații în diferite roluri, multe preluate inconștient. Poate în relație cu o prietenă te afli în rolul confidentului care nu cere nimic în schimb, iar în relația de cuplu ești în rolul femeii independente. 

Treci în revistă rolurile pe care simți că le ai în relațiile tale – unele roluri care te fac nefericit/ă pot fi activate de diferite traume din trecut.

  • Privește relațiile din familia ta de origine

Multe atitudini și tendințe inconștiente sunt moștenite din familia de origine. La fel și unele traume psihice și mecanisme de apărare. 

Verifică dacă modul în care funcționează unele dintre relațiile tale seamănă cu felul în care funcționează și unele relații din familie. Este posibil să găsești răspunsuri despre ce și cum te influențeazăinflențează în prezent, fără să știi.

 

Folosește-te de aceste 4 direcții pentru o lună și vezi modul în care îți vor direcționa ele felul de a aborda relațiile din viața ta. Dacă dai de piedici sau amintiri mult prea dureroase, poți apela la un specialist. 

Un proces terapeutic presupune formarea unei relații bazate pe încredere și acceptare. Empatia și ghidajul din partea terapeutului îți vor permite să faci pace cu trecutul. Iar dacă dificultățile țin de relația ta, începerea unei terapii de cuplu poate face o diferență reală în calitatea relației.

Trauma te poate influența, însă lucrurile nu trebuie să rămână așa definitiv. Un prim pas spre depășirea traumei este chiar faptul că vrei să înțelegi mai multe. Atât tehnicile de self-help, cât și ședințele de terapie te pot ajuta să diminuezi efectele traumei asupra relațiilor tale.

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp