De la lansarea primelor rețele de socializare la începutul anilor 2000 și până acum, social media a devenit o parte integrantă a vieții noastre. Ea ne influențează cultura, stilul de viață și ne conectează cu lumea întreagă mai rapid ca oricând. Pe măsură ce oamenii își petrec din ce în ce mai mult din viață în mediul online, este important pentru noi să luăm în considerare modul în care această nouă lume online ne schimbă în mod fundamental.

Ești într-o relație toxică cu social media? Sau știi să pui limite sănătoase? Pe ce platforme petreci cel mai mult timp? Pe care dintre ele le eviți? Și mai ales, cât timp petreci pe rețelele sociale într-o zi?

 

Acestea sunt întrebări pe care e indicat să ni le punem fiecare dintre noi din când în când. Ele ne pot ajuta să ne monitorizăm activitatea pe rețelele sociale și să luăm deciziile cele mai bune apropo de rolul lor în viața noastră. Mai mult, este important să observăm cum ne este influențată sănătatea și bunăstarea mintală de către social media.

 

Suntem ființe sociale care au nevoie de compania celorlalți pentru a progresa și a ne bucura de viață. Nenumărate studii arată cum conexiunea umană are un rol critic în viața noastră. Și asta se întâmplă nu numai la nivel psihic și emoțional, dar și la nivel fizic. Suntem mai sănătoși pe toate ariile atunci când dezvoltăm relații pozitive și sănătoase. Astfel, a fi conectat social cu alți oameni poate ameliora stresul, anxietatea și tristețea. Pe de altă parte, lipsa conexiunii sociale poate prezenta riscuri grave pentru sănătatea noastră.

Dar este social media o formă adecvată de conectare? 
Află cum rețelele sociale pot avea un impact negativ asupra bunăstării tale mintale și cum poți să le utilizezi într-un mod mai potrivit.

social mediat

Social Media – parte integrantă din viața noastră

 

Conform Statista, în ianuarie 2021 existau 4,66 miliarde de utilizatori activi de internet în întreaga lume. Asta înseamnă 59,5% din populația globală. Din acest total, 92,6% (4,32 miliarde) au accesat internetul prin intermediul dispozitivelor mobile. Din acest total, 4.2 miliarde de utilizatori folosesc social media. Dintre ei, 4.15 miliarde fac asta de pe un dispozitiv mobil. De ce este acest aspect relevant? Deoarece utilizarea dispozitivelor mobile pentru a accesa rețelele sociale într-o proporție atât de mare explică în mare parte efectul social media. Aceasta „invadează” majoritatea aspectelor vieții noastre și ne este dificil să ne deconectăm complet.

 

Efectul rețelelor sociale asupra sănătății mintale este o sursă de dezbatere între cercetători, utilizatori și companii de ani de zile. Desigur, social media poate avea un număr considerabil de beneficii. Ne permite să împărtășim momente speciale și să ne conectăm cu cei dragi (și nu numai). Putem să primim știri și informații în funcție de preferințele și interesele personale. Putem să aderăm la grupuri și comunități și chiar să cunoaștem oameni noi. Dar poate exista și o față mai puțin prietenoasă a efectelor pe care rețelele sociale le au asupra noastră. Stabilirea unor granițe optime de utilizare a tehnologiei este o provocare în special pentru tinerii adulți care au crescut într-o lume ghidată de tehnologie.

 

În nenumărate studii, utilizarea rețelelor sociale a fost corelată cu simptome de depresie, anxietate și cu singurătatea. Studii recente la care face referire Centrul Național pentru Cercetare în Sănătate din Statele Unite sugerează că oamenii care folosesc frecvent rețelele sociale se confruntă cu probleme specifice. Ei se simt mai deprimați și mai puțin împliniți în viața lor decât cei care petrec mai mult timp în activități care nu sunt legate de utilizarea tehnologiei.

 

Impactul asupra sănătății mintale

Sănătatea mintală este definită ca o stare de bine în care oamenii își înțeleg nevoile și emoțiile. Ei au capacitatea să gestioneze problemele vieții de zi cu zi și au o bună funcționare de ordin mintal și emoțional. Astfel, aduc o contribuție pozitivă și în viața celor din jur. Rețelele sociale sunt un element crucial în protejarea sănătății și a bunăstării noastre mintale. Atât cantitatea cât și calitatea relațiilor sociale afectează omul pe majoritatea ariilor de la comportament la sănătate fizică și mintală. 

În psihologie există teorii potrivit cărora oamenii care petrec mai mult timp în comportamente sedentare au mai puțin timp pentru interacțiunea socială față în față. Utilizarea social media încurajează astfel de comportamente sedentare și se numără printre ele. Pe de altă parte, au fost testate diferite teorii sociale cu privire la modul în care utilizarea rețelelor sociale afectează sănătatea mintală. S-a pus accent pe felul în care oamenii percep, mențin și interacționează cu rețeaua lor socială. 

Au fost efectuate și o serie de studii privind impactul rețelelor sociale. S-a indicat că utilizarea prelungită a platformelor de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Instagram, LinkedIn sau Twitter poate fi legată de simptome de depresie, anxietate și stres. În plus, rețelele sociale pot crea multă presiune pentru atingerea anumitor standarde nerealiste, bazate pe imagini deformate și stereotipuri.

Interesant este că majoritatea oamenilor nu sunt de obicei motivați să renunțe utilizarea rețelelor sociale doar pentru că studiile spun că este rău pentru ei. O astfel de limită este mai degrabă autoimpusă. Este probabil nerealist ca majoritatea utilizatorilor de rețele sociale să renunțe complet la utilizarea acestora. Cel puțin nu în viitorul apropiat. Cu toate acestea, ei își pot monitoriza comportamentul pentru a vedea cum le afectează utilizarea lor și cum să acționeze ca rezultat.

 

Rețelele sociale – alegere sau automatism?

Aplicațiile și website-urile de rețele sociale au același tip de efect asupra creierului ca și jocurile de noroc. Deoarece nu cunoaștem conținutul pe care îl vom vedea până când deschidem aplicația, postările pe care le vizităm provoacă de fapt un sentiment de „recompensă” prin eliberarea de dopamină . Este vorba de aceeași substanță chimică legată de alte activități plăcute, cum ar fi sexul și mâncarea.

Dacă telefonul este primul obiect pe care-l utilizezi când te trezești, dacă-l porți mereu cu tine și mai ales dacă te surprinzi utilizând o aplicație fără ca acel comportament să fie pe o decizie rațională, e posibil ca aceasta să fie explicația. Utilizarea social media este un comportament în care ne angajăm pentru a ne auto recompensa, Mai mult, o facem pentru a ne reda o stare de bine. E important să decidem la nivel dacă merită investiția de timp și resurse. 

 

Autenticitatea interacțiunilor sociale

Având o lume digitală la îndemână putem ajunge să ratăm sau chiar să evităm interacțiunile sociale directe. Social media ne poate crea iluzia că deja investim mult timp în viața noastră socială și putem ajunge să percepem ca redundante ieșirile cu prietenii cu care deja am petrecut timp în mediul online. În același timp însă, aceste două tipuri de interacțiune nu sunt nicidecum echivalente. Interacțiunea socială cuprinde o serie de emoții și comportamente pe care nu le putem replica în mediul online. 

Rețelele de socializare reprezintă o parte semnificativă din timpul petrecut de mulți dintre cei „conectați”.

Dar câți oameni beneficiază de fapt de rețelele sociale? Ne face cu adevărat mai sociali? Sau „noul” mod de interacțiune umană oferă un substitut slab pentru cel original?

La urma urmei, conexiunea socială sănătoasă este unul dintre factorii cheie pentru bunăstarea mintală și sentimentul de împlinire. Există câteva studii recente care abordează rețelele sociale și percepția asupra conexiunii umane. Un studiu din 2018 de la Universitatea din Kansas a constatat că, după ce participanții au folosit rețelele sociale timp de 5-10 minute, 75% dintre aceștia au raportat că nu consideră că în acest timp au interacționat social. Alți 50% au raportat că interacționează de obicei pe rețelele sociale mai degrabă decât în mod direct cu oamenii din viața lor ( Hall, J. 2018). Același studiu a mai constatat că, în timp ce conversația era considerat cel mai bun predictor al sentimentului de conexiune și al perceperii interacțiunii sociale, doar 4% din timpul participantului a fost petrecut conversând (Hall, J. 2018). Restul timpului e de obicei investit în parcurgerea postărilor celorlalți în mod pasiv.

Consecințe asupra imaginii de conexiune umană

Pot apărea mai multe probleme atunci când punem prea mult accent pe interacțiunile sociale în mediul online. Aceleași probleme apar și dacă investim cu prea multă importanță reacțiile și comentariile primite la propriile postări. De exemplu,  postăm o fotografie în speranța de a primi aprecieri sau comentarii și acest lucru nu se întâmplă. Ne putem simți dezamăgiți, ignorați sau chiar invalidați. De asemenea, este posibil să avem o dezamăgire când ne comparăm postările cu cele ale altor persoane. Toate acestea pot cauza o stimă de sine scăzută, distragerea atenției de la alte sarcini și chiar crearea unui cadru pentru dezvoltarea anxietății sau depresiei.

Desemnarea social media ca mediu potrivit pentru a ne lua feedback la nivel social e un joc cu multe riscuri. Există multe variabile importante care pot împiedica postările noastre să producă reacțiile așteptate, variabile pe care nu le putem controla. De aceea, încredințarea stimei de sine unor astfel de medii poate duce la efecte semnificative asupra stării noastre de bine la nivel general.

 

Filtrele foto și efectele lor asupra percepției

Filtrele și aplicațiile de editare exemplifică modul în care rețelele sociale pot crea imagini idealizate ale realității. Sigur, unele dintre ele pot fi foarte bune pentru a ne amuza sau a face glume cu prietenii. Dar dacă recurgem la filtre înainte de a urca orice fotografie în social media, poate e timpul să ne întrebăm ce din ceea ce trăim vrem să schimbăm sau nu acceptăm așa cum e? Suntem noi înșine? Ceilalți? Mediul din jur? Chiar dacă știm că postările sunt filtrate și selectate cu atenție, vizualizarea constantă a acestora ne poate face să ne simțim neputincioși când încercăm să ținem pasul cu iluziile pe care ni le creează.

 

FOMO

Frica de a rata sau FOMO (Fear Of Missing Out) este un alt motiv pentru care petrecerea timpului pe social media este atât de atrăgătoare. Când atâția oameni din viața ta își expun viețile într-un fel sau altul pe rețelele sociale, faptul de a fi la curent cu ce se întâmplă în viața lor poate fi perceput ca o formă de conectare cu ei. Mai mult, e posibil să simțim că ratăm momente importante sau ocazii de a fi parte din aceste momente atunci când stăm departe de social media. 

Cu toate acestea, verificarea constantă a acestor noutăți pot avea un efect negativ asupra capacității de concentrare pe alte activități. Distragerea atenției poate duce la amânare, la mai puțină reținere a informațiilor și la niveluri mai mari de stres. De asemenea, putem experimenta un sentiment de excludere și singurătate. Putem dezvolta stpri de anxietate atunci când vedem postări despre experiențele pozitive ale altor oameni (fie ele și editate).

În urma unor meta-analize ale studiilor deja publicate s-a concluzionat că utilizarea rețelelor sociale dăunează sănătății mintale sunt destul de extinse în comparație cu studiile care găsesc relații pozitive sau fără consecințe. Desigur, e important să înțelegem că nu e vorba de a renunța 100% la social media. Mai degrabă a înțelege care sunt limitele sănătoase. Efectul asupra celor care petrec mai mult de 2 ore pe zi pe rețelele sociale pare să aibă un impact mai mare decât asupra celor care petrec mai puțin de 2 ore.

 

Metode practice de a reduce practicile nocive legate de social media

Un studiu de la Universitatea din Pennsylvania sugerează că reducerea utilizării rețelelor sociale poate reduce stările de singurătate și chiar simptomele de depresie. Deși este puțin probabil să renunțăm la social media în viitorul apropiat, faptul de a defini un rol al acesteia în limite firești poate duce la îmbunătățirea calității vieții noastre. 

 

Pentru asta însă, este nevoie să înțelegem cu ce a fost corelată utilizarea social media în mod constant și în ce fel experimentăm aceste aspecte în viața noastră:
  • Deprioritizarea îngrijirii de sine (cum ar fi exercițiile, somnul și atenția)
  • Simptome pronunțate de anxietate și dificultatea de a le gestiona
  • Stări prelungite de singurătate, abandon sau neadecvare
  • Simptome de tristețe și depresie
  • O scădere semnificativă a calității relațiilor sociale prin înlocuirea lor cu interacțiuni în mediul online
  • Cyberbullying – manifestarea agresivității către ceilalți utilizatori de social media
  • Scăderea productivității la locul de muncă
  • Angajarea în comportamente neadecvate social și depășirea granițelor intimității

 

Îți sună cunoscut? Dacă răspunsul este “Da” pentru cel puțin una dintre aceste manifestări, este recomandat să iei în considerare reducerea timpului petrecut în social media. Dacă întâmpini oricare dintre aceste semne de avertizare, încearcă să reduci timpul petrecut pe rețele sociale. Acest lucru ar putea însemna stabilirea limitelor de timp pe ecran, restricții de timp pentru anumite aplicații de pe telefon. Poate însemna alocarea de ore desemnate pentru verificarea conturilor de social media. Unii chiar constată că pauzele ocazionale sau „detoxifierea tehnologică” îi pot ajuta să se concentreze asupra sănătății mintale și a relațiilor lor într-un mod mai autentic.

 

Alternative la utilizarea social media

 

  • Plănuiește o ieșire spontană cu prietenii care-ți scriu pe social media din dorința de a se conecta cu tine
  • Gătește ceva ce-ți iese cel mai bine și invită-ți prietenii la cină
  • Alege un sport de echipă care crezi că ți s-ar potrivi și alege dedică-i din timpul care altfel ar fi fost investit în social media
  • Citește o carte în locul postărilor sau a articolelor distribuite pe rețelele sociale
  • Găsește un loc pentru a face voluntariat cu grupuri vulnerabile
  • Investește în dezvoltarea unei pasiuni ce nu presupune conectarea la tehnologie, cum ar fi învățarea unui instrument muzical sau pictură.

 

Dacă tu sau cineva apropiat întâmpinați dificultăți în a pune limite sănătoase în utilizarea social media, nu ezita să ceri ajutor. Chiar dacă sună contraintuitiv, specialiștii în sănătate mintală îți pot oferi suportul necesar. Te poți implica într-un program de terapie pentru a crea o rutină zilnică sănătoasă. Împreună cu terapeutul tău puteți depista atât beneficiile cât și influențele nocive ale anumitor factori în viața ta și puteți identifica alternative sănătoase la acestea.

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp