Auzim și citim tot mai des despre sanatatea mintala, dar uneori poate fi neclar ce înseamnă și cum putem avea grijă de ea. 

Sănătatea fizică și cea mintală sunt conectate una de cealaltă. Suntem cu adevărat sănătoși atunci când atât organismul, cât și perspectiva noastră asupra vieții sunt adaptate la situația concretă. 

Cum situația globală devine imprevizibilă și tensionată, sanatatea mintala are de suferit. Statisticile arată că suicidul este a doua cea mai frecventă cauză a decesului în rândul tinerilor (10-34 de ani). În plus, pandemia de COVID-19 a crescut incidența depresiei și anxietății cu 25%. 

În continuare, poți afla mai multe despre ce înseamnă sanatatea mintala, de ce este importantă, când este timpul să cerem ajutor și cum îl putem primi.

 

Ce este sanatatea mintala?

Dacă sănătatea fizică este concentrată pe buna funcționare a corpului, sanatatea mintala ține de viața afectivă, psihică și socială.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sanatatea mintala ca “stare de bine în care individul își realizează propriul potențial, poate face față stresului normal al vieții, poate lucra productiv și fructuos și este capabil să aducă o contribuție comunității sale”. 

Orice trăiri sau gânduri care interferează cu funcționarea ta de zi cu zi pot fi considerate deteriorări ale sănătății mintale. Nu fiecare disconfort poate fi considerat o amenințare la adresa sănătății mintale – stările prelungite de rău trag semnalul de alarmă.

Este firesc ca starea sănătății mintale să fluctueze de la o perioadă la alta. Ea este dependentă de mai multe aspecte ale vieții.

sanatatea-mintala

Factori care influențează sanatatea mintala

Tindem să credem că persoanele cu un statut social mai bun sau cu o relație romantică de lungă durată sunt mai împlinite. Deși acestea sunt aspecte importante, nu decid 100% și starea sănătății mintale. 

Aceasta din urmă ține de mai mulți factori:

 

  • Factori fiziologici

Pentru că fizicul și mentalul sunt interconectate, starea de sănătate fizică va avea un efect pentru sanatatea mintala. Anumite dezechilibre hormonale, o dietă nesănătoasă sau o moștenire genetică specifică pot cauza sau menține unele probleme de natură mintală – anxietate, tulburări alimentare, consum de substanțe, etc.

 

  • Istoria de viață

Lucrurile pe care le-am trăit și felul în care ne-am format încă din copilărie sunt foarte importante pentru sanatatea mintala. Acestea alcătuiesc felul în care ne raportăm la noi înșine, la ceilalți și la lume, în general, având un efect direct asupra calității vieții. 

 

  • Viața socială

O bună sănătate mintală include și o viață socială echilibrată. Relațiile conflictuale sau prea superficiale ne schimbă imaginea despre noi înșine, ne afectează încrederea în noi și în ceilalți și pot contribui la apariția dificultăților emoționale.

 

Sanatatea mintala este un concept complex, cuprinde mai multe arii ale vieții și variază de la o persoană la alta. Deși simptomele anxietății, de pildă, sunt asemănătoare la mai mulți clienți, rădăcina problemei poate fi diferită. Iar anxietatea nu este singura amenințare pentru sanatatea mintala modernă.

 

Afecțiuni ce țin de sanatatea mintala 

Termenul de sănătate mintală este unul general, ce înglobează mai multe dificultăți sau afecțiuni psihice și emoționale. Cele mai frecvente provocări din sfera sănătății mintale sunt:

 

Depresia

Această afecțiune emoțională se distinge prin lipsa energiei și a interesului față de sine și ceilalți, precum și o dispoziție tristă, melancolică. Depresia poate fi experimentată la orice vârstă și poate avea grade diferite de intensitate. Un tip aparte al acesteia este depresia postpartum, care apare la unele dintre proaspetele mămici ca efect al presiunii sociale și al schimbărilor hormonale bruște. 

 

Anxietatea

Anxietatea se caracterizează printr-o stare generală de alertă, de teamă că un pericol iminent se apropie. Este caracterizată prin agitație, stări de rău fizic și gânduri intruzive, deși simptomele diferă de la o formă la alta a anxietății. Este una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni emoționale cu care clienții vin în cabinetul de psihoterapie sau psihiatrie.

 

Dependențele 

Acestea au forme și grade de severitate diferite, însă existența unei dependențe poate semnala o lipsă emoțională profundă. Consumul de tutun sau droguri recreative sunt cele mai frecvent întâlnite la clienții care urmează o psihoterapie. În cazurile dependențelor grave, de droguri tari sau alcool, se recurge la programe speciale de intervenție.

 

Tulburările alimentare

Acestea sunt mai frecvente la femeile tinere și la adolescente, deși nu sunt limitate la această populație. În baza unei nevoie emoționale sau a unui stres resimțit ca foarte puternic, pot apărea comportamente precum mâncatul compulsiv, înfometarea sau trăirea sentimentelor de vinovăție în legătură cu mâncatul. 

 

De multe ori, nu suntem conștienți că unele comportamente sau gânduri ne pot face rău pe termen lung. Fie pentru că oferă un nivel de confort, fie pentru că se desfășoară deja de mult timp, unele simptome ale afecțiunilor emoționale pot părea “normale”.

 

Sanatatea mintala: semne că ai nevoie de ajutor

Ca să poți gestiona sănătos provocările ce țin de sanatatea mintala, este important să recunoști semnele că ai nevoie de ajutor. Dacă te afli frecvent în situații precum cele de mai jos, poate fi cazul să apelezi la un specialist în sănătate mintală.

 

  • Ai schimbări bruște de dispoziție;
  • Suferi de insomnii sau dormi prea mult;
  • Simți că nu îți poți controla gândurile;
  • Au început să nu te mai intereseze lucruri care înainte te pasionau;
  • Te preocupă mai puțin igiena sau sănătatea fizică;
  • Te izolezi de cunoscuți;
  • Ți-e greu să spui nu;
  • Nu mai dai același randament la locul de muncă;
  • Simți că nu poți lega o relație profundă;

 

Fiecare afecțiune din zona de sănătate mintală are un tablou specific, însă unele simptome sunt subtile. Dacă te confrunți periodic cu stări cărora îți este greu să le faci față, următoarele sugestii te pot ajuta.

 

Cum îți poți îmbunătăți sanatatea mintala?

Vestea bună este că sanatatea mintala poate fi îmbunătățită și menținută pe o perioadă mai lungă, urmând câteva principii simple:

 

  • Revizuiește-ți relația cu Social Media

Timpul petrecut pe rețelele de socializare își pune amprenta asupra sănătății noastre mintale. Comparația cu ceilalți, crearea presiunii sociale, încurajarea perfecționismului și frica de a rămâne de dinafară (Fear Of Missing Out) impactează negativ sanatatea mintală. 

Începe prin a-ți contoriza timpul zilnic/săptămânal/lunar petrecut pe platforme ca Facebook sau Instagram. Redu durata petrecută online treptat, mai întâi cu 5 minute, apoi cu 10, cu 15, etc, până ajungi la un timp rezonabil pentru tine. 

Între paralel, notează ce ai făcut în timpul scăzut de la rețelele de socializare – poate ai adormit mai devreme, poate ai făcut un duș rapid sau ai citit mai mult. Ținând un program scris vei putea vedea cum timpul tău capătă o nouă importanță și înveți să îl petreci conștient.

 

  • Setează-ți așteptări realiste

Una dintre cele mai mari provocări ale secolului 21 este ritmul alert al vieții și presiunea foarte mare pentru performanță. Este foarte important, însă, să îți cunoști limitele personale și să le respecți. Fie că este vorba despre relații, carieră sau studii, păstrează o viziune realistă asupra a ceea ce poți și nu poți face.

Împarte o foaie A4 în două, cu o linie verticală. În prima coloană notează așteptări pe care le ai tu de la tine însuți (ex. “Să-mi iasă lucrurile din prima”), iar în cea de-a doua coloană notează așteptări pe care le au ceilalți de la tine (ex. “Să nu contrazic niciodată un superior”). 

Pe spatele foii, împarte din nou pagina în două, cu o linie verticală. În prima coloană notează așteptările pe care le poți îndeplini în acest moment, iar în a doua coloană așteptările pe care nu le poți îndeplini momentan. Alege așteptări din ambele coloane de la pasul anterior. La final, compară listele și vezi ce poți face și ce poți învăța să faci în viitor.

 

  • Ține un jurnal

Una dintre cele mai simple și mai eficiente metode de autoanaliză și reflectare este ținerea unui jurnal. Nu este necesar să scrii zilnic în el, cât să o faci periodic. Setează o frecvență pe care simți că o poți respecta și scrie despre aspecte de peste zi sau de peste săptămână care te-au impactat într-un fel sau altul: îngrijorări, gânduri, emoții, etc.

Ținerea unui jurnal nu este numai un instrument de conștientizare, cât și de descărcare emoțională. Prin scris poți elibera din tensiunea interioară și poți căpăta o viziune mai clară asupra anumitor situații.

 

  • Urmează un proces de consiliere/psihoterapie

Deși multe persoane ajung în cabinetul psihoterapeutului în situații limită, procesul poate fi și unui de igienă emoțională. Frecvența ședințelor poate fi stabilită alături de specialistul ales de tine și te poți bucura de beneficiile pe termen lung ale unui proces complex, personalizat.

 

Sanatatea mintala este, din păcate, neglijată în multe situații. Totuși psihoeducația și deschiderea din ce în ce mai mare spre accesarea serviciilor psihologice creează un prognostic bun pentru generațiile viitoare.

 Dincolo de preocuparea pentru a ne menține corpul sănătos și plin de energie, este esențial să ne simțim bine cu noi înșine și cu viața pe care o trăim – de la carieră până la ce tip de relații legăm.

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp