Noile generații cresc expuse unei cantități foarte mari de informații. De aici pornește un progres cognitiv rapid, dar și un risc pentru sănătatea emoțională a copiilor noștri: fenomenul burnout. 

Deși tindem să asociem suprasolicitarea cu viața adultă, copilăria și adolescența nu sunt lupsite de provocări. Un program foarte încărcat, stresul emoțional și presiunea pentru rezultate școlare bune îi pot aduce pe cei mici într-o stare de epuizare mentală.

Un părinte informat va putea recunoaște când este prea mult pentru copil și va putea aborda situația în mod sănătos. Mai departe, poți citi mai multe despre ce este fenomenul bunout, de ce apare el la copii și adolescenți, cum îl recunoști și cum îl ajuți pe cel mic să facă față.

burnout

Ce este fenomenul de burnout?

Sindromul de burnout, cum mai este cunoscut, este un fenomen psihic ce apare ca răspuns la suprasolicitarea prelungită – fizică, emoțională, mentală. Sindromul de burnout apare atunci când cerințele externe sunt percepute ca fiind mult mai mari decât capacitatea personală de a le îndeplini. 

Desigur, percepția subiectivă este influențată de mai mulți factori, precum stima de sine, rezistența la stres sau relațiile interpersonale. Toate aceste aspecte transformă fenomenul de burnout într-o problemă psihică reală și complexă, dincolo de oboseală.

 

  • Burnout la adulți

Fenomenul burnout la adulți poate lua diverse forme și este legat de activitatea profesională, de cele mai multe ori. Orele lungi la serviciu, relațiile dificile și o voce interioară critică sunt factori care favorizează apariția epuizării, pe termen lung. 

Nerecunoscut și netratat corespunzător, fenomenul de burnout poate cauza afecțiuni fizice cronice sau simptome psihosomatice. Acestea din urmă sunt și cele care aduc mulți adulți în cabinetul medicului sau psihologului.

 

  • Burnout la copii și adolescenți

Fenomenul de burnout poate apărea la orice vârstă, mai ales dacă mediul de viață este unul competitiv, presant. La copii și adolescenți, fenomenul burnout este, de cele mai mult ori, un efect al stresului trăit în legătură cu performanța academică. 

Fiind încă la vârste mai mici, ei au o capacitate mai slabă de a procesa și verbaliza trăirile asociate cu fenomenul de burnout. De aceea, este nevoie de implicarea activă a adultului pentru a-l depăși.

Sindromul de burnout se caracterizează printr-o stare generală de epuizare și oboseală cronică. Atât în cazul adulților, cât și în cel al copiilor și adolescenților, simptomele suprasolicitării pot fi diverse.

 

Semne de burnout la copii și adolescenți

Comportamentele care indică instalarea fenomenului de burnout sunt, de multe ori, etichetate ca “lene” sau “iresponsabilitate”. Totuși, următoarele schimbări pot ridica un semnal de alarmă pentru părinți:

  • Dezinteres pentru activități care îi făceau plăcere;
  • Evitarea responsabilităților;
  • Nivel de energie scăzut;
  • Creșterea comportamentului agresiv;
  • Mai puțină motivație pentru activități;
  • Scăderea bruscă a performanțelor academice/artistice;

 

Nevoia de pauză este firească, iar pentru copii și adolescenți perioadele de repaus sunt esențiale. Comportamentele neobișnuite r sunt, uneori, indicii în legătură cu o nevoie nesatisfăcută – de a fi ascultați, de a avea controlul, de a se simți în siguranță.

 

De ce apare fenomenul burnout?

Cum ar putea obosi copiii din cauza unui program încărcat când ei au atâta energie? Mulți părinți se întreabă cum pot cei mici să petreacă ore întregi în unele activități, dar se plâng de oboseală în altele. 

 

  • Așteptări mari din partea părinților

Există situații în care părinții umplu programul copilului cu diferite opționale, din dorința de a-i asigura un viitor strălucit. Uneori, însă, acest control extern îi poate crea copilului sentimente de frustrare, de inadecvare și dependență, ce îi vor afecta creșterea emoțională.

 

  • Lipsa posibilității de a decide

Interesul copilului pentru o activitate, importanța pe care i-o oferă și plăcerea personală îi vor antrena motivația. Un copil sau un adolescent care simte că nu poate lua decizii în legătură cu programul lui este mai susceptibil la a dezvolta sindromul de burnout.

 

  • Focus doar pe responsabilități

Este de preferat o rutină zilnică ce alternează reponsabilitățile cu odihna și momentele de conectare. Dacă unele aspecte, precum atribuțiile școlare, sunt obligatorii, este important să existe timp și pentru activitățile recreative alese de cel mic.

Disciplina și îndeplinirea obiectivelor sunt aptitudini importante, dar momentele de pauză sunt cele în care copiii experimentează libertatea, asumarea alegerii și se cunosc mai bine pe ei înșiși. 

 

Cum ajutăm copilul să treacă peste bunout?

Dacă te îngrijorează unele schimbări din comportamentul copilului tău, iată câteva strategii pe care le-ai putea folosi.

 

  • Inițiază o conversație

Fie că pornești de la schimbările pe care le observi, fie de la soluțiile la care te gândești, este important să încurajezi comunicarea cu copilul sau adolescentul. 

Pune întrebări despre cum se simte copilul, ce și-ar dori să facă diferit și ce l-ar ajuta. Ascultă cu atenție răspunsurile lui/ei și transformă momentul într-un prilej de conectare și destăinuire. Doar atunci când se va simți în siguranță, cel mic va putea să coopereze și să găsiți soluții împreună.

 

  • Ferește-te de etichete

Atunci când copiii se împotrivesc mai mult sau ne contrazic, noi, adulții, tindem să catalogăm comportamentul lor drept “obraznic”. În realitate, opoziționismul sau detașarea de anumite responsabilități pot fi expresia unor nevoi neîmplinite. 

Rămâi cât mai deschis/ă la ceea ce are de spus cel mic, fără a reacționa emoțional. Odată ascultați și eliberați de etichete copiii nu se vor simți judecați sau certați, fiind mai încrezători în intențiile adultului. 

 

  • Implică-i în găsirea de soluții

Nevoia de control și nevoia de siguranță sunt foarte importante pentru copii și adolescenți. Permite-i copilului să aleagă câteva activități la care ar dori să meargă și încurajează-l să argumenteze alegerea.

După ce activitățile au fost decise, stabiliți împreună reguli legat de când/cum poate renunța, frecvență și rezultatele așteptate. Astfel, copilul sau adolescentul tău se va simți împuternicit și mai responsabil prentru propriile alegeri.

 

  • Apelați la un specialist

Un psiholog pentru copii și adolescenți poate evalua în mod profesionist schimbările de comportament care te îngrijorează. În urma unei observații inițiale, puteți opta pentru un proces de reechilibrare emoțională pentru întreaga familie. 

Alegâng să discutați cu un psiholog veți avea parte de o abordare potrivită nevoilor voastre ca familie. De asemenea, puteți merge spre sursa fenomenului de burnout la copilul vostru, devenind mai puțin reactivi la efectele lui – detașare, lipsă de motivație.

 

Așa cum presiunea prea mare sau efortul îndelungat afectează funcționarea unui adult, o pot impacta și pe a celor mici. Fenomenul de burnout poate fi depășit, dar, și mai important, poate fi evitat, prin menținerea unei comunicări deschise cu copilul. 

Înainte de a interpreta comportamentele copilului sau adolescentului drept rea-voință sau lipsă de respect, îți recomandăm să arunci o privire la rutina lui zilnică. Odată pusă sub semnul întrebării, se poate arăta ca fiind prea mult pentru copil.

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp