Întrebări Frecvente
De ce e o idee bună să contactez un psiholog?
Care este diferența dintre un psiholog și un psihiatru?
Un psihiatru este un medic calificat medical care are specializare în domeniul psihiatriei. Aceasta înseamnă că un psihiatru poate exclude cauza fizică a dificultăților dvs. și poate comanda teste și poate prescrie medicamente. Acesta este un lucru pe care numai medicii îl pot face. Unii psihiatri au urmat, de asemenea, o pregătire specializată în psihoterapie, care îi plasează într-o poziție unică pentru a putea înțelege atât corpul, cât și mintea și să lucreze flexibil între prescrierea medicamentelor și terapie psihologică.
Am nevoie de psiholog sau psihiatru?
Ce se întâmplă la prima ședință?
De câte întâlniri am nevoie pentru a vedea îmbunătățiri?
Nu sunt sigur dacă terapia este pentru mine, ar trebui să vin?
Care este abordarea psihologilor de la Veltio?
1. Abordarea bazată pe obiective terapeutice
Terapeuții noștri folosesc o gamă largă de tehnici terapeutice, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, terapie bazată pe resurse și soluții, analiză comportamentală, terapie experiențială, psihoterapie de familie și metode împrumutate din interviul motivațional și terapie dialectic – comportamentală. De asemenea, avem specialiști în terapie senzorială, logopedie și meloterapie care pot implementa programe bazate pe nevoie specifice. Cu toate acestea, nu tehnica este cea care ne conduce abordarea, ci designul terapeutic care apare din nevoile clientului. Tehnica este pur și simplu instrumentul pe care îl folosim pentru a ajuta clientul, iar instrumentele selectate se bazează pe nevoile și circumstanțele unice ale clientului.
2. Abordarea non-patologică
Nu urmăm o abordare patologică a tratamentului. Cu alte cuvinte, nu considerăm provocările clienților noștri ca fiind limitări în calea progresului. Credem cu adevărat că fiecare persoană are resursele ei și că faptul de a le identifica duce la evoluție. Ne organizăm abordarea în jurul înțelegerii că realitățile inconștiente pe care le-am creat, dar și abilitățile sau obiceiurile noastre pot fi schimbate și dezvoltate.
3. Constructivism
Aceasta se bazează pe noțiunea că fiecare om își construiește experiența de viață și o percepe ca pe propria realitate. Facem acest lucru în mod inconștient, atât în sens neurobiologic, cât și în sens psihosocial. Deoarece fiecare își construiește propria perspectivă de viață și își atribuie propriile semnificații percepțiilor, nu există o versiune obiectiv „corectă” a realității. Ceea ce înseamnă acest lucru este că nu există o cale stabilită către care terapeuții ar trebui să-și îndrume clienții; în schimb, terapeutul acceptă validitatea oricărei realități existențiale în care trăiește clientul. Scopul nu este de a distruge realitatea cuiva, ci de a folosi un proces creativ și progresiv pentru a-i ajuta să o evolueze. Tot ce ne dorim să obținem prin metodele terapeutice este o formă de a oferi clientului acces la perspective și resurse noi, diferite și de a reconstrui tiparele care-i sabotează starea de bine.