Anxietatea face parte din via?a tuturor ?i ne înso?e?te chiar ?i atunci când nu ne-o dorim al?turi de noi. Uneori o recunoa?tem cu u?urin??, alteori tot ce face e s? ne pun? la îndoial? pe noi ?i judecata noastr?. 

Am zis c? ne întâlnim la 9:00, este 9:05 ?i persoana pe care o a?tept nu a ajuns înc?. Oare a zis la 10 de fapt? Poate nu este acesta locul (verific). Acesta este locul, ar trebui s? sun s? v?d ce se întâmpl?… Dar au trecut doar 5 minute, poate doar întârzie. Sau poate nu mai poate ajunge ?i a uitat s? m? anun?e! 

E cam frig, mai bine îmi luam ceilal?i pantaloni, ??tia oricum nu-mi stau bine. 

Ah, trebuia s? fi dat mâna când m-am prezentat, acum e prea târziu! Cum am uitat? 

Oare am tras frâna de mân?? Mai e o or? pân? m? întorc la ma?in?. 

Mi-am luat doar o cafea, mai bine îmi luam ?i un croissant. Sau nu…face multe firimituri ?i o s? le împr??ti peste tot pe aici… 

Mai am de trimis ?i rapoartele luni la munc?, iar nu o s? le fac bine? poate m? dau afar?.

Sun? cunoscut? Mai jos sunt 8 r?spunsuri la poten?ialele tale întreb?ri despre anxietate:
  1. Ce este anxietatea?
  2. Care este deci diferen?a dintre fric? ?i anxietate?
  3. Eu am anxietate?
  4. M-am îngrijorat acum. Asta înseamn? c? am o tulburarea de anxietate? 
  5. La ce specialist apelez când cred c? am o tulburare de anxietate?
  6. Exist? mai multe tipuri de anxietate?
  7. Cum recunosc o persoan? cu anxietate?
  8. Cum ajut o persoan? anxioas? dac? o recunosc?
Ce este anxietatea?

Cel mai simplu spus, anxietatea se traduce prin a-?i face griji (câteodat? prea multe sau exagerate în raport cu realitatea). Anxietatea este o anticipare a unui pericol, de multe ori pu?in probabil sau imaginat. O punem în contrast cu frica, pe care o resim?im ca r?spuns la un pericol iminent, extrem de probabil ?i real. Cu alte cuvinte, anxietatea este o stare de nelini?te cauzat? de gândul c? ceva s-ar putea întâmpla. 

Care este diferen?a dintre fric? ?i anxietate? 

Aceste dou? st?ri se ?i suprapun, îns? sunt diferite. ?i-ar putea fi fric? atunci când auzi un urs în p?dure. Sau ai putea fi anxios atunci când te plimbi printr-o p?dure lini?tit?, gândindu-te ce s-ar întâmpla dac? te-ai întâlni cu un urs. Poate nici nu ai mai intra în p?dure! Frica apare de obicei în fa?a unui pericol imediat, de tip ?fug? sau lupt??. Ea presupune comportamente de salvare/supravie?uire. Pe de alt? parte anxietatea apare în preg?tirea pentru un pericol a?teptat. Ea presupune comportamente ce ?in de precau?ie ?i evitare. 

Eu am anxietate?

Dac? te reg?se?ti în descrierea de pân? aici, probabil c? da, îns? nu vreau s? te anxietez 😊.

?ine cont c? anxietate avem cu to?ii ?i este perfect de în?eles. Intensitatea este cea care face diferen?a. În limite normale, anticiparea poten?ialelor pericole ale vie?ii ne ajut? s? supravie?uim. E util s? te gânde?ti c? s-ar putea s? plou?, c?ci a?a î?i vei lua o umbrel? cu tine ?i vei fi preg?tit. La fel cum e util s? te gânde?ti c? s-ar putea s? te loveasc? o ma?in? dac? treci pe ro?u. Sau c? s-ar putea s? r?ne?ti sentimentele cuiva dac? vorbe?ti atunci când e?ti foarte furios, nu? 

anxietatea

Chiar ?i în perioadele noastre mai stresante, când ?volumul? anxiet??ii cre?te, putem g?si beneficii ale acesteia.Poate asta ni se întâmpl? pe parcursul unei desp?r?iri sau a unei perioade înc?rcate la munc?. Poate c? toate scenariile pe care le derulezi în minte te-au ajutat s? iei decizii mai bune. Poate c? p?rerile pe care ?i le-ai imaginat la un moment dat c? le-ar putea avea prietenii, colegii sau ?efii t?i despre tine ?i despre ac?iunile tale te-au condus c?tre rezultate mai calitative sau la ac?iuni mai admirabile. Cine ?tie?

Nu uita c? orice î?i vine s? faci într-un anume moment se presupune a fi o ac?iune menit? s? te protejeze ?i s? te ajute. Chiar dac? poate ini?ial nu pare. C?ci, sincer vorbind acum – nu î?i vrei r?ul, nu?

Dificult??i pot ap?rea atunci când pericolul perceput nu este de fapt un pericol real sau justificat ra?ional. Atunci când grijile în leg?tur? cu acesta ajung s? ne afecteze via?a cotidian?. E util s? nu mai circuli cu ma?ina pe drumuri lungi pentru c? s-ar putea s? faci accident? Dar s? nu mai ini?iezi anumite conversa?ii pentru c? s-ar putea s? fii respins sau luat în derâdere? 

M-am îngrijorat acum. Asta înseamn? c? am o tulburare de anxietate? 

Tulburarea de anxietate difer? de frica cotidian? ?i trec?toare, adesea indus? de stres. La un nivel clinic, anxietatea are o intensitate ridicat? ?i apare în majoritatea contextelor (specifice sau generale). Aceasta persist?, de regul?, mai mult de 6 luni, având impact în via?a de zi cu zi a individului. Prietenii ar putea gândi despre pericolele percepute de cel în cauz? ca fiind excesive sau exagerate. Îns? aceste repere sunt doar orientative. La aceast? întrebare î?i poate r?spunde cel mai corect un specialist care te-a cunoscut ?i cu care ai vorbit. 

La ce specialist apelez când cred c? am o tulburare de anxietate?

Diagnosticul cert de tulburare de anxietate poate fi pus doar de c?tre medicul psihiatru, Nu doar presupus de cel care o acuz?, indiferent de cât de bine ?i-a documentat presupunerile. Acest adev?r ar putea fi înfrico??tor luând în seam? miturile despre psihiatrie. Îns? este important s? consider?m aici înc? dou? aspecte:

(1) la fel cum miopia este un diagnostic pus de medicul oftalmolog, în ciuda suspiciunilor poate evidente, a?a ?i psihiatrul are rolul ?i competen?a de a confirma sau infirma suspiciunile celui în cauz? sau ale apropia?ilor;

(2) vizita la psihiatru nu este neap?rat prima etap? – pân? aici, intensitatea anxiet??ii poate fi suspectat? de un psihoterapeut sau evaluat? cu teste standardizate ?i validate de c?tre un psiholog clinician.

6. Exist? mai multe tipuri de anxietate?

Da. Conform celor mai recente studii în domeniu, exist? mai multe tipuri de tulbur?ri de anxietate. Ele sunt clasificate în func?ie de situa?ia care provoac? frica, starea care se vrea evitat? ?i în func?ie de convingerile asociate. Cele mai frecvente tulbur?ri de anxietate la adul?i sunt tulburarea anxioasa social? ?i cea generalizat?.

Pe lâng? acestea mai exist? fobia specific?, tulburarea de panic?, agorafobia, tulburarea anxioas? indus? de substan?e sau medicamente ?i cea secundar? unei afec?iuni medicale.

Tipul de anxietate
Situa?ia care provoac? frica/care se vrea a fi evitat?
Convingerile asociate
Generalizat? Contexte sociale ?i profesionale, dar ?i altele Îngrijorare constant?, excesiv?
Social? Interac?iunea cu ceilal?i, cu persoane noi, vorbitul în public Credin?a c? ceilal?i îl judec? sau îl iau în derâdere, teama de refuz
Fobia specific? Situa?ii/obiecte specifice: zbor, injec?ii, animale, cu?ite, în?l?imi etc  
Agorafobie Spa?ii închise, spa?ii deschise, mijloacele de transport, cozi, mul?imi Teama c? nu ar putea sc?pa sau c? nu ar putea primi ajutor la timp în caz de nevoie
Cum recunosc o persoan? cu anxietate?

Tendin?a de supra-apreciere a pericolelor, indiferent de natura acestora ?i frica dispropor?ionat? fa?? de pericolul real sunt dou? indicii generale. Fie c? se îngrijoreaz? pentru nimicuri, fie c? ezit? în a interac?iona cu persoane noi sau a vorbi în public, aceast? persoan? interpreteaz? situa?ii pe care al?ii le percep ca fiind normale drept poten?iale pericole.

Preocuparea intens? fa?? de p?rerea celorlal?i despre ea, teama în privin?a criticilor sau a feedback-ului în general, teama fa?? de refuzuri sau chiar perfec?ionismul pot fi, de asemenea, indicii. Evitarea con?tient? sau suportarea cu foarte mult? fric? a anumitor activit??i sau loca?ii normale pentru ceilal?i. Exemple sunt zborul cu avionul, în?l?imile, animalele, injec?iile, vederea sângelui, cu?itele, spa?iile aglomerate sau alte locuri din care ar p?rea mai dificil s? ie?i precum mijloacele de transport în comun, pie?ele, parc?rile, magazinele, cinematografele. Toate acestea pot fi ?i ele semne de lua în considerare.

În plus, s-ar putea ca aceste îngrijor?ri s? conduc? c?tre o stare de oboseal? sau nelini?te. S? creeze dificult??i de concentrare, s? afecteze somnul (dificult??i la adormire sau somn întrerupt pe parcursul nop?ii) ?i corpul (s? acuze probleme cu stomacul, tensiune muscular?). Sau chiar s? conduc? c?tre atacuri de panic? (fric? intens? ap?rut? brusc, înso?it? de disconfort puternic ?i alte simptome somatice precum palpita?ii, transpira?ii, frisoane, respira?ie dificil?, senza?ie de asfixiere, de ame?eal?, de frig sau de c?ldur? sau chiar fric? de moarte).

O persoan? anxioas? nu este întotdeauna u?or de recunoscut. Auto-diagnosticarea sau etichetarea altor persoane ca fiind anxioase poate fi periculoas? ?i d?un?toare. Totu?i, reperele de mai sus pot fi utile pentru a ne pozi?iona corect ?i respectuos fa?? de persoanele care se simt anxioase.

Cum ajut o persoan? anxioas? dac? o recunosc?

Cel mai blocant aspect al anxiet??ii este ac?iunea. Cu cât resim?im mai mult? fric?, cu atât devine mai dificil s? ac?ion?m. Pentru deblocarea ac?iunii, exist? câteva trucuri la care po?i apela. Le po?i folosi pentru a gestiona atât anxietatea celor apropia?i cât ?i propria anxietate, fie ea trec?toare sau persistent?.

Just do it!

Motto-ul celor de la Nike devine un sfat extrem de simplu ?i util în momentele anxioase. Când mintea începe s? fac? scenarii înfrico??toare, corpului îi este team? s? mai mi?te. Asta de frica a ceea ce s-ar putea întâmpla. Poate c? raportul pe care trebuie s? îl scrii nu va avea toate informa?iile de care au managerii nevoie. Poate c? o persoan? apropiat? se va înfuria dup? ce îi comunici mesajul dificil la care te tot gânde?ti. Poate c? vei ar?ta urât în hainele pe care le-ai ales pentru mâine. Sau poate nu. Nu vei ?ti pân? nu încerci. Cu cât la?i mintea mai mult s? fac? scenarii, cu atât mai pu?in î?i vine s? te apuci de treab?.

Scrie primele rânduri din raport, anun??-?i partenerul/mama/fratele c? vrei s? îi comunici ceva de mult timp. Programa?i o discu?ie, ie?i mâine din cas? cu hainele care nu te avantajeaz? ?i vezi dac? observ? cineva. Just do it! A începe s? faci acel lucru ajut? mintea s? recapete controlul de care are nevoie. Începi s? avansezi ?i vezi c? devine posibil ?i poate mai pu?in înfrico??tor decât p?rea ini?ial. 

Do it badly!

Posibil s? gânde?ti c? lucrurile nu trebuie f?cute oricum, ci foarte bine. Ori faci un lucru bine, ori nu-l mai faci! Te în?eleg! Îns?, câteodat?, preten?iile pe care le avem de la noi devin obositoare ?i poate chiar inutile, în raport cu a?tept?rile celorlal?i. Tu te chinui 3 zile la raportul acela, te gânde?ti s? arate ?i bine, s? fie ?i u?or de citit, s? spun? despre tine c? e?ti un angajat impecabil. Dar poate managerul avea nevoie rapid doar de câteva cifre. Oamenii, când sunt întreba?i, m?rturisesc c? regret? mai degrab? ceva ce nu au f?cut la un moment dat decât ceva ce au f?cut.

Olivia Remes ofer? urm?toarea solu?ie într-un discurs TED despre cum s? gestion?m anxietatea: do it badly! P?r?se?te valea scenariilor ?i a posibilit??ilor înfrico??toare ?i propune-?i s? faci acel lucru prost. Cât de prost ar putea ie?i, pân? la urm??

Perspective

Dac? teama de e?ec sau de judecat? înc? nu te las? s? ac?ionezi doar cu devizele de mai sus, merit? încercat? o alt? strategie. Ok, în?eleg c? mintea nu vrea s? fac? lini?te. Atunci hai s? vedem ce are de spus! Care este cel mai r?u lucru care se poate întâmpla? 

Am o discu?ie serioas? de purtat cu cineva apropiat ?i cred ca nu o s? îmi g?sesc cuvintele. Ok, ?i? Nu o s? spun nimic ?i o s? par ciudat. O s? pari ciudat, ?i? ?i dup? o s? m? panichez ?i o s? spun ceva gre?it. Ok, s? zicem c? o s? spui ceva nepotrivit, ?i? Nu o s? m? în?eleag?, o s?-?i piard? r?bdarea ?i o s? plece. ?i dac? pleac?? O s? fiu singur. ?i dac? o s? fii singur? O s? fiu… trist.

Exemplul se opre?te aici. Îns? procesul poate continua pân? când se ajunge la cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla. Putem inclusiv s? ne întreb?m ce importan?? va mai avea aceast? problem? peste 5 ani s? zicem, sau 10. De multe ori ajungem s? observ?m c? ?i cel mai r?u scenariu este mai pu?in grav ?i catastrofal decât ne imagin?m.

Expunerea

Poate ai avut ?i tu la un moment dat un prieten mai rebel decât tine. Unul care venea cu idei mai nebune, care risca, în general mai mult. Aceste persoane, de?i înfrico??toare ini?ial pentru persoanele anxioase, pot fi un catalizator relevant în ecua?ie. De ce? Pentru c? le scot din zona de confort ?i le expun pericolelor mult temute. Traumatizarea nu este desigur ceea ce ne dorim. Îns? expunerea treptat? conduce în timp la realizarea c? pericolele nu sunt de fapt atât de periculoase. Dac? ai un astfel de prieten, care te mai împinge uneori s? faci lucruri de care ?i-e team?. S? ie?i din cas? când nu ai chef, s? interac?ionezi cu o persoan? nou? când sim?i c? nu e cazul etc. Ar fi o idee bun? s? te la?i convins din când în când.

Medita?ia

Anxietatea ne blocheaz? de multe ori în viitor, în posibil, în fantezie. Medita?ia (sau mindfulness) este o practic? tot mai popular? al c?rei scop ?i beneficiu sunt readucerea în prezent. În cum m? simt eu  ?aici ?i acum?. Pentru cei noi sau reticen?i la aceast? practic?, o sugestie poate fi s? înceap? cu o medita?ie ghidat?, dirijat? de un profesionist.

Nu este nevoie neap?rat de investi?ii de timp ?i bani pentru cine ?tie ce ateliere. Po?i începe de acas? cu telefonul mobil. Insight Timer este una dintre aplica?iile gratuite disponibile pe iOS ?i Android. Acolo po?i g?si sesiuni de medita?ie ghidate, de 5-20 de minute. Sunt create de profesioni?ti, pentru diverse obiective (a fi mai prezent, a fi mai recunosc?tor, a adormi lini?tit, a avea o diminea?? energic? etc). 

Exprimarea

Poate este înc? dificil s? spui într-un mod asertiv tot ceea ce sim?i ?i tot ceea ce î?i dore?ti celor din jur. Pân? atunci, po?i c?uta metode de a te exprima ?i altfel. Po?i s? scrii, pentru a-?i elibera mintea. Po?i s? desenezi, modelezi sau s? cân?i pentru a spune tot ceea ce altfel nu reu?e?ti. Po?i s? dansezi pentru a-?i elibera corpul, sau orice altceva în care po?i ad?uga o p?rticic? din tine ?i elibera o parte din tensiunile acumulate. Nu este nevoie nicidecum s? creezi ceva frumos sau prezentabil. Sugestia nu este c?tre a fi un artist mai bun, ci c?tre a g?si metode de a te exprima atunci când cuvintele nu mai sunt suficiente.

Ana Barbu, psiholog

en_USEnglish
Facebook Messengeer Whatsapp