Economia comportamentală este corelată în mod direct cu studiul psihologiei, deoarece se referă la procesele de luare a deciziilor economice ale indivizilor și instituțiilor.

Înțelegerea economiei comportamentale

Într-o lume ideală, oamenii ar lua întotdeauna decizii optime care să le ofere cele mai mari beneficii și satisfacții. În economie, teoria alegerii raționale afirmă că, atunci când oamenilor li se prezintă diverse opțiuni în condițiile de lipsă, ei ar alege opțiunea care le maximizează satisfacția individuală. Această teorie presupune că oamenii, având în vedere preferințele și constrângerile lor, sunt capabili să ia decizii raționale cântărind în mod eficient costurile și beneficiile fiecărei opțiuni disponibile.

Decizia finală luată va fi cea mai bună alegere pentru individ. Persoana rațională are autocontrol și este nemișcată de emoții și factori externi. Prin urmare, știe ce este mai bine pentru sine. Din păcate, economia comportamentală explică faptul că oamenii nu sunt raționali. Ei sunt incapabili să ia decizii bune bazându-se exclusiv pe rațional.

„Arhitectura alegerii”

Arhitectura alegerii nu este altceva decât modul diferit prin care opțiunile oamenilor sunt reprezentate. Indiferent dacă este vorba despre schimbarea opțiunii de început de la „trebuie să optezi pentru”  la „înscris automat”  în planul de pensii al corporațiilor, sau despre a oferi cuiva opțiunea de a dona organe, la reînnoirea permisului de conducere. Alegerea are rolul de a încuraja oamenii și de a-i îndemna să facă ceea ce este  potrivit pentru ei. Asta în loc să le comande altora acest lucru.

„Nudge” reprezintă principala cheie a economiei comportamentale. Un domeniu care combină psihologia și economia cu scopul de a înțelege și direcționa procesul prin care oamenii iau decizii. Utilizat în mod corespunzător, nudge poate determina oamenii să facă alegeri mai bune.

Popularizat de cărți recente, cum ar fi:

Nudge: Îmbunătățirea deciziilor privind sănătatea, bogăția și fericirea”, de Richard Thaler și Cass Sunstein, ”Gândirea rapidă, gândire lentă „ de Daniel Kahneman. Și cea mai recentă lucrare a lui Michael Lewis: „Un prieten care ne-a schimbat mințile”. Nudge este o intervenție ușoară, cu costuri reduse. Poate altera luarea deciziilor oamenilor fără a acorda o recompensă sau o penalizare substanțială procesului.

Metoda „Nudge” aplicată cu succes reușește, de asemenea, să țină cont de normele acceptate ale grupului și să corespundă unei serii de repere concrete. Ea recunoaște satisfacția pe care oamenii o obțin din verificarea articolelor dintr-o listă de sarcini.

Exemple de nudge digital: un e-mail personalizat care reamintește unei persoane să completeze un formular de înscriere; un text de la un membru al echipei la restul grupului, care împărtășește obiectivele pe care expeditorul le-a întâlnit în acea săptămână și îi împinge pe destinatari să-și atingă obiectivele.

Unde se aplică nudge?
Recrutare

Recrutorii nu renunță niciodată destul de ușor atunci când trebuie sa atragă oamenii talentați. Cu toate acestea, o alegere inteligentă a cuvintelor din lista de posturi vacante poate avea un impact profund. Teoria Nudge, ar putea crește numărul de cereri primite pentru  anumite oportunitati de locuri de muncă – ceva care poate fi extrem de benefic. Oferta de rapoarte de înscriere poate fi îmbunătățită prin atragerea de talente prin a răspunde „accept” în scrisoarea de e-mail a ofertei.

Învățare și dezvoltare

Utilizarea in plan de învățare  a metodei nudges ar putea folosi, de asemenea, la dezvoltarea creativității. Managerii caută mereu modalități inovatoare de educare a angajațior care participă la cursuri de formare profesională. Abordarea  economiei comportamentale ar putea spori gradul de angajare al participanților și ar putea să-i încurajeze să aplice in mod practic ceea ce au invatat – ajutând managerii să-și îndeplinească scopul pe care vor sa-l  atinga. Elevii ar putea fi, de asemenea, indrumati prin nudges spre a oferi feedback de multe ori – și mai sincer!

Managementul performanței

Toate discutiile legate de ’’performanta’’ s-au bazat pe faptul ca nu întotdeauna metodele corespund obiectivelor dorite. Uneori, acestea ajung să fie contra-intuitive și să scadă moralul celor care au performanțe bune, în loc să-i ajute să se ridice până la nivel de performanță. Folosirea corectă a metodelor poate să-i îndrume pe angajați să parcurgă pașii doriți. Aplicarea metodei nudge poate fi extinsă prin recompense și creștere salarială. Asta face ca această metodă să fie eficientă, este tocmai faptul că poate fi pusă în aplicare in urma unei abordări agile.

Anca Grigoraș, psiholog

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp