Nașterea unui copil schimbă mult rutinele părinților și stilul lor de viață. Acomodarea la nevoile unui nou membru al familiei nu este întotdeauna ușoară. Pentru multe mame ea poate veni și cu stări de tristețe, dezamăgire și teamă. 

Depresia postnatala afectează între 10 și 20% dintre femeile care au născut, conform unei statistici OMS. Aceasta rămâne, totuși, nediagnosticată și netratată în cele mai multe cazuri, în ciuda efectelor serioase pe care le poate avea pe termen lung asupra mamei, fătului și tatălui.

Află din articolul următor ce este depresia postnatala, de ce este important să fie înțeleasă corect, cum o recunoști și cum o poți depăsi.

 

Ce este depresia postnatala?

Depresia postnatala sau depresia post-partum, cum mai este denumită, este o tulburare afectivă specifică proaspetelor mame. Ea apare în săptămânile sau lunile de după naștere și se poate întinde chiar pe ani, dacă nu este abordată corespunzător. 

Depresia postnatala a fost legată de schimbările hormonale neașteptate care au loc în organismul femeii odată cu sarcina și nașterea. Acestea, alături de particularitățile afective și de personalitate ale mamei, pot duce la apariția simptomelor depresiei.

depresia-postnatala

Depresia postnatala – Simptome

Depresia postnatala se aseamănă, în mare parte, cu tulburarea depresivă clasică, având și câteva aspecte specifice:

  • teama mamei ca își va răni copilul;
  • crize de plâns;
  • oboseală constantă;
  • lipsa dorinței de a avea grijă de sine și de copil;
  • insomnii;
  • irascibilitate;
  • sentimentul că rolul de mamă este copleșitor;

 

Foarte multe femei care trăiesc cu depresia postnatala se simt neînțelese de cei din jurul lor. La acest sentiment contribuie și ideea că o femeie va ști imediat cum să se poarte cu copilul și îl va iubi automat. 

Acesta poate fi cazul multor femei, este adevărat. O astfel de asumpție poate pune totuși o presiune covârșitoare pe femeile care nasc copii cu afecțiuni, care nu și-au dorit sarcina sau care au un istoric de tulburări mentale și emoționale. Acestea sunt și femeile cele mai predispuse la depresia postnatala.

 

Depresia postnatala și baby blues: 3 diferențe

Baby blues este un fenomen frecvent întâlnit la proaspetele mămici. Se referă la schimbările bruște de dispoziție și stările de tristețe care apar în perioada imediată nașterii. Baby blues este, însă, diferit de depresia postnatala, din 3 puncte de vedere:

      1. Frecvență

Baby blues este experimentat de 50-80% dintre proaspetele mămici și este datorat, în principal modificărilor fizice. Depresia postnatala, pe de alta parte, este mai puțin frecventă și cu un parcurs ce poate deveni mai complicat.

      2. Durată

Baby blues apare la câteva zile după naștere poate dura până la 2 săptămâni, cu ușoare prelungiri în unele cazuri. Depresia postnatala debutează mai târziu decât baby blues, la câteva săptămâni după naștere, și poate dura până la un an sau mai mult.

     3. Impact

Baby blues presupune stări de labilitate emoțională ușoară, dar care se ameliorează odată cu echilibrarea organismului. Depresia postnatala reprezintă o complicație a nașterii care implică aspecte mai profunde ale personalității mamei și a relației mamă-copil.

Deși ambele au la bază schimbările hormonale care apar în sarcină și după naștere, depresia postnatala este mult mai persistentă decât baby blues. Ea are și efecte mai serioase asupra bunăstării familiei, pe termen lung. 

 

Cum să treci peste depresia postnatala?

Studiile arată că suportul social perceput de mamă în perioada sarcinii și lăuziei poate preveni depresia postnatala și îi poate limita evoluția. Cu alte cuvinte, tratarea depresiei postnatale începe încă înainte de naștere sau chiar sarcină. Crearea unui cerc social pe care să simți că te poți baza este foarte importantă.

Totuși, dacă ai născut recent și simți că lucrurile încep să scape de sub control, poți apela la câteva metode de ajutor:

  • Încearcă grupurile de suport pentru mămici

Să vorbești despre ceea ce simți cu alte femei care se află în aceeași situație te va ajuta să te simți mai puțin izolată și neînțeleasă. Grupurile de suport pentru proaspete mămici sunt o bună modalitate de a-ți crește cercul de suport social, cu persoane care pot împărtăși experiența ta. 

În plus, sesiunile pot reprezenta și o pauză de la creșterea copilului, care poate rămâne sub supravegherea bunicilor, a tatălui sau a unei bone. Rămâi în sesiuni atât timp cât îți permite programul și oferă-ți răgazul de a da atenție și sentimentelor tale.

  • Vorbește despre emoțiile tale

Dacă varianta unui grup de suport nu este cea mai potrivită pentru tine, poți găsi alte modalități de a vorbi despre ceea ce trăiești. Poți stabili un interval cu un membru al familiei, o prietenă sau cu soțul tău, în care să vorbești liber despre ceea ce simți. 

Poate te temi că nu vei fi o mamă bună, poate te încearcă regretul că ai devenit mamă sau poate ești nesigură legat de posibilitățile voastre financiare. Lasă lucrurile să curgă și exprimă-ți nevoia de a fi ascultată.

  • Cere ajutor pentru treburile casnice

Creșterea unui nou-născut te poate consuma foarte mult emoțional, iar îndatoririle casnice pot deveni copleșitoare. Cere ajutor apropiaților, rudelor sau profesioniștilor în ceea ce privește atribuțiile zilnice, precum cumpărături, gătit sau curățat.

Depresia postnatala rămâne de multe ori netratată pentru că mămicile își minimizează suferința sau o ascund. Încercarea de a te încadra în tiparul general de “mamă bună” poate să te coste, însă, echilibrul tău psihic. Rudele și apropiații, de multe ori, sunt dispuși să ajute atunci când află că este nevoie.

  • Stabilește prioritățile zilei

Rolul de mamă parcă îți cere să fii capabilă de orice, oricând, iar îndatoririle par să nu se mai termine. Ce te-ar putea ajuta este să prioritizezi lucrurile în funcție de momentul zilei. 

Poate în prima parte a zilei prioritatea va fi să ai grijă de nevoile copilului, iar cât timp el doarme prioritatea poate fi să îți iei și tu un moment de respiro. Depresia postnatala vine cu sentimente intense de vinovăție. Pauzele oferite ție sunt, însă, benefice celui mic fiindcă tu te vei simți mai bine.

  • Cere sfatul medicului

Depresia postnatala apare și pe baza unor schimbări fizice. Discută cu un medic despre ceea ce simți, de când se întâmplă și ce mecanisme de a face față ai găsit. Ți se poate recomanda un tratament medical sau ședințe de psihoterapie care să te ajute să depășești oboseala, teama și vinovăția.

  • Discută cu un psiholog

Un psiholog te poate ajuta să conștientizezi mai bine prin ce treci și să îți recunoști stările ca fiind firești. Un proces de psihoterapie individuală sau chiar de familie îți va clarifica rădăcina problemei și te va susține pe parcursul vindecării. 

Depresia postnatala este o tulburare reală și greu de gestionat fără ajutor de specialitate. Ea necesită implicarea întregii familii în creșterea copilului și asigurarea unui suport emoțional constant pentru proaspăta mămică. 

 

Depresia postnatala poate fi depășită mai ușor atunci când este recunoscută la timp. De aceea, este important să te informezi corect și să discuți despre gândurile și emoțiile tale în rol de mamă, chiar și atunci când ele par nejustificate sau nepotrivite. 

Iar dacă observi simptome ale depresiei postnatale la cunoștințe și prieteni, nu ezita să îți arăți suportul. Poate face o mare diferență pentru mămică, bebeluș și familia extinsă.

 

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp