Sanatatea emotionala poate fi dificil de definit, deoarece echilibrul poate arăta diferit pentru fiecare individ și variază de la o cultură la alta. În unele culturi, comunicarea deschisă a experiențelor emoționale poate fi încurajată, în timp ce în altele poate fi stigmatizată și respinsă.

 

Cercetările arată că a ne îngriji de sanatatea emotionala este o abilitate pe care o putem dezvolta cu toții de-a lungul vieții. Nu există soluții instantanee pentru îmbunătățirea sănătății emoționale. Cu toate acestea, există pași pe care îi putem face în mod consecvent pentru a ne simți bine cu noi înșine. 

 

Să fim bine emoțional înseamnă să ne simțim bine cu noi înșine și să avem relații pozitive și sănătoase. De asemenea, putem să identificăm perspective alternative de a ne uita la situațiile pe care le întâmpinăm. Astfel, putem lucra la dezvoltarea punctelor forte în loc să ne concentrăm asupra unor slăbiciuni percepute în mod automat.

 

De ce este sanatatea emotionala la fel de importantă ca oricare alt tip de sănătate:

 

Sanatatea emotionala e în relație directă cu sănătatea fizică 

Sănătatea emoțională și fizică sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Există o legătură puternică între minte și corp. De exemplu, dacă trecem prin instabilitate sau probleme emoționale, e posibil ca munca și viața de familie să fie afectate. Astfel, nu ne putem bucura de activitățile care în mod normal ne fac plăcere. Acest lucru poate duce, de fapt, la stres, mai multă anxietate și depresie.

 

Gândurile noastre pot declanșa ceea ce este cunoscut sub numele de sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la răspunsul de „luptă sau fugă” (“fight or flight”). Acest răspuns stimulează eliberarea de substanțe chimice, cum ar fi adrenalina și cortizolul. Aceste două substanțe chimice sunt responsabile pentru simptomele fizice asociate cu stresul.

 

Sanatatea emotionala îi poate afecta și pe cei dragi

Problemele emoționale afectează relațiile de familie. Copiii persoanelor cu probleme emoționale prezintă un risc mai mare de abuz, neglijare și o gamă largă de probleme comportamentale. Deoarece acești copii nu pot apela la părinții instabili pentru ajutor, de multe ori se izolează de prieteni și majoritatea nu primesc sprijinul social necesar. Din păcate, majoritatea acestor efecte sunt evidente abia la maturitate.

 

Cei dragi și alți membri ai familiei sunt, de asemenea, afectați, deoarece de obicei ajung să se frământe despre tensiunea financiară, pierderea locului de muncă și alte probleme comportamentale. Acesta este motivul pentru care se recomandă ca în procesul de recuperare să fie implicată întreaga familie. Astfel întreaga familie poate învăța noi abilități pentru a face față situației.

 

Sanatatea emotionala are impact asupra carierei

Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că 200 de milioane de zile lucrătoare se pierd în fiecare an doar din cauza depresiei. Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică afirmă că persoanele care se luptă cu depresia și anxietatea sunt predispuse la a-și lua concediu medical mai des și pentru perioade mai lungi de timp.

 

Sanatatea emotionala duce la o viață mai lungă și mai bună

 

Sănătatea noastră emoțională este deseori luată ca atare. Atâta timp cât nu e o problemă fizică pe care să o putem observa, ne spunem nouă sau altora “nu e o problemă, e doar în mintea mea” . De fapt, în multe cazuri, oamenii nu-și recunosc problemele emoționale chiar și după ce se manifestă prin simptome fizice.

 

De cele mai multe ori încercăm să ne negăm problemele emoționale sau să le ignorăm. Stigmatul încă existent face dificil pentru multe persoane să recunoască și să caute ajutor pentru aceste probleme. Ne este greu să ne acceptăm propria durere emoțională, temându-ne că este o dovadă de slăbiciune. Ca urmare, o respingem.  Ne “refugiem” în mâncare nesănătoasă, ne anesteziem emoțional cu alcool, droguri sau alte obiceiuri ce ne fac să simțim cât mai puțin sau deloc. 

În schimb, când reușim să ne uităm la emoțiile noastre, să le definim și să acceptăm că sunt acolo, totul se schimbă. Sănătatea emoțională implică mai presus de orice compasiune și abilitatea de a trăi în acord cu emoțiile noastre.

 

Vestea bună este că există multe metode accesibile de a îmbunătăți sau menține o bună sănătate emoțională.

sanatatea emotionala

Ce au în comun oamenii sănătoși emoțional?

 

  • se pun pe ei înșiși pe primul loc
  • sunt conștienți de emoțiile și reacțiile lor
  • își exprimă sentimentele în mod adecvat
  • își iau timp de reflecție înainte de a acționa
  • știu să creeze echilibru în viața lor
  • se conectează autentic cu ceilalți
  • au claritate apropo de scopul și sensul lor în viață
  • răspund în loc să reacționeze

 

Din păcate, la fel ca și în cazul celorlalte tipuri de sănătate umană, îngrijirea sănătății emoționale presupune un efort intenționat și susținut. Din fericire, oricui îi este la îndemână să aplice metode eficiente de îngrijire a sănătății mintale cu impact pozitiv semnificativ asupra vieții sale.

 

Iată câteva tehnici ce-ți pot garanta un nivel îmbunătățit de sănătate emoțională:

 

Acceptă ceea ce simți

Acceptă și recunoaște emoțiile pe care le experimentezi. De multe ori, permitem negativității să-și pună amprenta în mod insidios pe felul în care ne percepem emoțiile. Nu suntem dispuși să acceptăm, să fim vulnerabili și să ne deschidem despre emoțiile noastre. Toate astea sunt metode toxice de a ne aborda emoțiile. A ne îmbunătăți sanatatea emotionala începe cu abilitatea de a accepta că simțim ceea ce simțim. E important să știm că emoțiile noastre nu sunt bune sau rele ci doar date valoroase despre ceea ce se întâmplă în interiorul nostru.

 

Dezvoltă-ți vocabularul emoțional

 

Societatea nu oferă educație formală cu privire la emoții și la modul în care acestea ne afectează atât mintea, cât și corpul. Mai mult, suntem crescuți cu mituri și dezinformare apropo de emoții. Nici ca adulți nu prioritizăm să învățăm abilități concrete care ajută la consolidarea sănătății emoționale. Prin urmare, este responsabilitatea noastră față de noi înșine să ne educăm emoțional.

 

Psihoeducația are puterea de a transforma anxietatea și depresia, de a ne consolida stima de sine și de a ne ajuta să petrecem mai mult timp în stări de calm și autenticitate.

 

O abilitate în care merită e să investim este dezvoltarea vocabularului emoțional. Numirea tuturor emoțiilor dificile la fel (“sunt stresat/ă” sau “mă simt rău”) este tot o formă de evitare. Cu cât numim mai specific ceea ce simțim, cu atât ne e mai ușor în timp să ne recunoaștem trăirile și să înțelegem cum se manifestă în corpul și mintea noastră. Asta ne permite să decidem ce facem cu emoțiile noastre atunci când ele apar.

 

Practică autocompasiunea

 

Imaginează-ți cum ar fi dacă ne-am trata pe noi înșine cu același tip de compasiune și sprijin cu care îi tratăm pe ceilalți. Dacă am fi înțelegători cu noi înșine mai degrabă decât să ne autoîncriminăm pentru ceea ce simțim. Asta nu înseamnă să ne refugiem în trăiri negative, nici să ne prefacem că nu există. Mai degrabă, înseamnă a ne ierta pe noi înșine pentru greșelile sau imperfecțiunile noastre. 

 

Autocompasiunea necesită curaj. Este poate terifiant să luăm în considerare ceea ce am putea învăța despre noi când privim în interiorul nostru. 

Dar a fi înțelegători cu noi nu înseamnă a ne da voie să fugim de emoțiile noastre. Înseamnă să aducem întregul context în ecuație pentru a găsi semnificația a ceea ce simțim.  Apoi putem să folosim acea semnificație pentru a îmbunătăți lucrurile.

Autocompasiunea presupune recunoașterea gândurilor noastre fără a fi nevoie să credem că sunt literalmente adevărate. E în regulă ca uneori să ne observăm gândurile mai degrabă ca niște spectatori curioși. Și e acceptabil să le punem la îndoială. Dă-ți timp pentru a vedea dacă sunt alte gânduri mai potrivite pe care le-ai putea avea în schimb.

 

Dezvoltă-ți reziliența

 

Reziliența poate fi considerată o formă de libertate. Când suntem rezilienți, nu înseamnă că nu mai simțim emoții. Înseamnă că acestea nu au puterea să dicteze felul în care funcționăm. Reziliența ne permite să fim acolo cu emoțiile noastre, să le acceptăm și să mergem mai departe. O altă caracteristică a rezilienței este că ne permite să fim în stări emoționale pozitive mai mult timp și să apreciem momentele bune.

Oamenii care se simt bine emoțional, au mai puține emoții dificile și sunt capabili să-și revină din dificultăți mai repede.  Reziliența îmbunătățește performanța, conduita, starea de spirit și sănătatea globală.

 

Îmbunătățește-ți relațiile

 

Relațiile sociale ajută la protejarea sănătății globale și la o viață mai lungă și mai bună.  Oamenii de știință insistă asupra faptului că legăturile noastre cu ceilalți pot avea un impact puternic asupra felului în care ne dezvoltăm. Fie că vorbim de partenerii romantici, familie, prieteni, sau cunoscuți, conexiunile sociale sunt o parte integrantă din ceea ce suntem ca oameni.

 

Relațiile bune sunt importante pentru sănătatea noastră emoțională. Ele ne pot ajuta să construim un sentiment de apartenență și autoapreciere. Relațiile sănătoase ne oferă posibilitatea de a împărtăși experiențe pozitive și de a primi și oferi sprijin emoțional. Există o mulțime de lucruri pe care le putem face pentru a construi relații mai puternice și mai apropiate:

 

  • Stabilește-ți propriul sistem de sprijin. 

 

Definește care sunt cei cu care ai o relație pozitivă, apropiată și bazată pe încredere reciprocă. E important să știi cu cine te simți în siguranță să fii vulnerabil/ă și de unde vine suportul de care ai nevoie.

 

  • Prioritizează timpul petrecut cu cei dragi. 

Dezvoltarea unor relații sănătoase implică o investiție de timp. Alege să fii acolo în momentele importante din viața celor apropiați și înconjoară-te cu oameni dragi când tu ai nevoie să împărtășești momente importante.

 

  • Pune limite. 

Pe cât de important este să ne definim cercul de oameni în care avem încredere, pe atât de vital este să știm unde tragem linie. Care sunt contextele sociale în care nu mai experimentăm siguranță emoțională? Este sănătos să împărtășim ceea ce simțim și să fim vulnerabili cu cei apropiați. În același timp, este contraindicat să facem acest lucru în contexte mai puțin familiare, cum ar fi rețelele sociale. Să dăm voie oamenilor puțin cunoscuți sau importanți pentru noi să ne influențeze felul în care ne simțim față de noi înșine nu ne aduce niciun beneficiu. În schimb, ne expune la riscul de a simți rușine și neadecvare. Amintește-ți că doar oamenii care au câștigat un loc important în viața ta au dreptul la o opinie despre tine.

 

Nu în ultimul rând, lucrează cu un terapeut

Uneori, ceea ce trăiești în interior se poate simți copleșitor și nu știi de unde să începi pentru a face față. În perioade ca acestea, este important să soliciți îndrumare de la un psihoterapeut. Acesta te poate ajuta să-ți înțelegi mai bine comportamentele și reacțiile, precum și să găsești instrumente care să te ajute să-ți gestionezi propriile dificultăți. 

Este absolut în regulă să faci acest pas chiar și atunci când nu ești sigur/ă că ai o problemă de sănătate mintală. A te priva pe tine de sprijinul de care ai nevoie nu este un preț ce merită plătit pentru a afișa o imagine ce nu-ți aparține într-o societate care stigmatizează pe cei ce vor să aibă grijă de ei emoțional.

Anca Grigoraș, psiholog

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp