Existența unor afinități în ceea ce privește grupul de prieteni este normală pentru copii. Totuși, agresiunea repetată și gratuitățile la adresa anumitor copii din grup depășesc limitele firești, devenind bullying.

Fenomenul bullying este, din păcate, foarte răspândit în școli și grădinițe. În România, 1 din 4 copii ajunge victima bullying-ului, iar acest lucru are consecințe serioase asupra sănătații sale fizice și mintale. 

Află din acest articol mai multe despre ce înseamnă bullying-ul, cum apare, cum îi poate afecta pe cei care îi cad victime și cum pot ajuta părinții la stoparea lui.

 

Ce înseamnă bullying?

Tradus din engleză, termenul bullying înseamnă hărțuire. El presupune o formă de abuz de putere, în care agresorul rănește intenționat victima prin violență verbală, fizică sau emoțională. 

Comportamentele de tip bullying includ poreclele umilitoare, excluderea din grup (“Doar tu nu ești invitat/ă”), amenințările (“Dacă te plângi cuiva, o să-ți fie și mai rău”), remarcile batjocoritoare, distrugerea obiectelor personale ale victimei, gaslighting (“Te iei prea în serios, a fost doar o glumă”) și altele asemenea.

Bullying-ul are 3 caracteristici principale:

  • Agresorul are intenția conștientă de a produce suferință;
  • Există un dezechilibru de putere;
  • Agresiunea se repetă, de multe ori, față de aceeași victimă;

 

Așadar, bullying-ul nu poate fi considerat nici glumă, nici un eveniment singular. 

bullying

De ce apare fenomenul bullying?

Bullying-ul are ca rădăcină lupta pentru putere în grup. Pentru a-și asigura locul în vârful ierarhiei, copiii cu mai multă putere fizică sau influență ajung să îi agreseze pe cei cu abilități sociale mai scăzute. 

Dezechilibrul de putere dintre agresor și agresat este o caracteristică distinctă a bullying-ului. De aceea, copiii cărora le este greu să își facă prieteni sau cei reactivi emoțional sunt mai predispuși la a deveni victimele bullying-ului.

Fenomenul bullying poate apărea și în familie, între frați sau veri. Substratul lui este aceeași luptă pentru putere, în care, de multe ori, copilul mai abil din anumite puncte de vedere îl agresează pe cel cu o sensibilitate mai mare.

Dincolo de cauzele lui psihice, bullying-ul apare și ca efect al mediului social. De exemplu, în medii în care este încurajată competiția, unde numărul copiilor este mare și dinamica de grup este nestructurată, bullying-ul este mai des întâlnit. 

Deși tema bullying-ului este una relativ recent abordată, fenomenul în sine există încă de la începutul civilizației, în diferite forme. Informarea corectă este primul pas spre combaterea lui și a efectelor sale asupra sănătății mintale a copilului.

 

Bullying: efectele pe termen lung asupra copilului

Fiind o formă de agresiune emoțională, bullying-ul prelungit lasă urme care pot afecta bunăstarea fizică și psihică a adultului de mai târziu. Printre altele, expunerea la bullying în copilărie și adolescență contribuie la:

  • Dezvoltarea afecțiunilor psihosomatice (dureri cronice de cap, de stomac, etc);
  • Creșterea anxietății;
  • Scăderea stimei de sine;
  • Diminuarea performanței academice și profesionale;
  • Apariția dificultăților de socializare;
  • Sporirea riscului de depresie;
  • Adoptarea mecanismelor nocive de a face față (ex. fumat, mâncat compulsiv, etc).

 

Adulții care au fost victimele bullying-ului în timpul școlii tind să aibă o sănătate fizică precară și o viziune mai pesimistă asupra vieții, față de cei care nu au experimentat agresiunea pe perioade lungi de timp.

De asemenea, ei pot deveni și victimele bullying-ului la locul de muncă sau ale cyberbullying-ului. Aceste forme de hărțuire necesită o foarte bună informare pentru a fi prevenite și oprite.

Pentru a-ți proteja copilul de efectele fenomenului bullying, este important să previi instalarea unei dinamici victimă-agresor. Poți vedea mai departe câteva strategii care să te ajute.

 

Cum previi bullying-ul la adresa copilului tău?

Pe măsură ce copilul crește, controlul părinților asupra cercului său de prieteni și a activității lui scade. Totuși, îl poți ajuta să se apere în fața agresiunii, folosind metodele următoare.

 

  • Discută cu copilul despre bullying

Subiectul bullying poate fi unul greu de abordat acasă, fiindcă adolescenții și copiii pot simți rușine, frică sau inadecvare. O bună metodă de a preveni bullying-ul la adresa copilului tău este să îi vorbești din timp despre comportamente nepotrivite și cum să le oprească.

Poți începe discuția printr-o autodezvăluire, printr-o poveste despre altcineva sau întrebând “Oare toți copiii s-au simțit fericiți azi la școală/grădiniță?”. Astfel, îl încurajezi pe cel mic să vorbească deschis și să recunoască bullying-ul, fie că i se întâmplă lui sau colegilor.

Odată informat despre ce este potrivit și ce nu este potrivit, copilul va distinge mai ușor simplele glume de hărțuirea intenționată.

 

  • Folosește jocuri de rol

În funcție de vârsta copilului, poți folosi jocurile de rol ca să îl ajuți să înțeleagă mai bine fenomenul bullying. 

Recreați un moment petrecut la școală, jucați interacțiuni ale copilului cu anumiți colegi sau puneți în scenă un moment ales de tine. Jocul de rol are atât potențialul de a educa, cât și de a spori conectarea dintre tine și copil.

Ține cont, însă, că este important ca jocul să aibă loc cu acordul lui, fără a-l convinge sau forța. 

 

  • Identificați persoanele de încredere ale copilului

Unul dintre “avantajele” agresorilor este că, de multe ori, victimele bullying-ului nu știu cum să procedeze ca să se apere. 

Ajută-l pe cel mic să identifice adulții sau prietenii în care simte că are încredere. Poate fi vorba despre învățători, profesori, părinți, rude, anumiți colegi de clasă, etc. Alcătuiți împreună o listă pe care copilul să o revadă și să o modifice în timp.

Amintește-i copilului că aceste persoane îl pot asculta și îndruma atunci când are nevoie. Exercițiul este menit să crească încrederea copilului în sine și în persoanele de suport, precum și să îi ofere o metodă de a gestiona bullying-ul. 

 

  • Exlică-i ce poate face

După ce l-ai pus în temă în legătură cu bullying-ul, copilul va avea nevoie și de câteva instrumente care să îl ajute dacă devine victima hărțuirii.

Construiți împreună un “plan de urgență”, în care să scrieți diferite strategii de a face față comportamentelor de tip bullying. Încurajează copilul să participe activ și să exprime orice idei îi vin în minte: să discute cu un adult, să se îndepărteze de agresor, să ignore, etc.

Discutați pe baza posibilelor acțiuni pe care el/ea le poate face și întocmiți un top 3. Conversația cu un adult de încredere este bine să se găsească printre primele opțiuni, cum este o strategie mai sigură de a opri agresorul.

 

  • Apelează la un psiholog

Ajutorul psihologului poate fi necesar în cazurile în care copiii și adolescenții nu își doresc să vorbească cu părinții despre ceea ce simt. 

În cabinetul de psihoterapie, copiii vor găsi un spațiu sigur în care să discute despre ceea ce îi frământă. Prin jocuri specifice sau conversații ghidate de terapeut, copiii și adolescenții învață cum să răspundă sănătos agresiunii, astfel încât impactul acesteia să fie redus.

 

Bullying-ul poate fi prevenit și gestionat, mai ales prin intervenții de grup și informare corectă. Cu cât mai devreme începe educația copilului cu privire la acest subiect, cu atât mai pregătit va fi să recunoască și să acționeze împotriva agresiunii. 

Dacă ești părintele unui copil mai puțin sociabil sau cu o sensibilitate emoțională crescută, sugestiile de mai sus îți pot fi folositoare. Este important să rămâi calm/ă și să oferi copilului tău informații atât despre pericolele cu care se poate confrunta, cât și despre resursele lui de a le depăși.

 

ro_RORomână
Facebook Messengeer Whatsapp