fbpx

A avea inteligență emoțională reprezintă o ”unealtă” cu care e nevoie să ne înarmăm de mici pentru a fi cât mai echilibrați și pentru a ne adapta armonios la mediul social. Studiile vin în întărirea acestei idei. Cercetătorii subliniază că un copil care reușește să își gestioneze emoțiile poate avea mai ușor succes în viața socială, sentimentală și profesională. De asemenea, copiii cu un nivel ridicat de inteligență emoțională sunt mai puțin predispuși la tulburări psihice la maturitate.

Specialiștii în domeniu trag un mare semnal de alarmă în această direcție Rezultatele cercetărilor arată faptul că în România există peste 150.000 de copiii cu depresie și peste 570.000 ce suferă de anxietate. E nevoie să acționăm și să contribuim la a reduce cât se poate de mult acest număr ingrijorător. Anumite aspecte pot fi îmbunătățite prin implementarea în cadrul familiei a unor obiceiuri sănăoase de gestionare a emoțiilor.

inteligenta emotionala copii

Copiii experimentează un amalgam de emoții încă din primele stadii ale dezvoltării. Multe dintre ele sunt exprimate chiar în mod dramatic, cu reacții comportamentale greu de controlat. Acestea sunt și momentele în care, ca părinți, suntem încercați de sentimente de îngrijorare. De multe ori ne simțim chiar neputincioși în a găsi o soluție. Nu există o rețetă miraculoasă prin care îi facem pe cei mici să-și înțeleagă propriile emoții. Soluția reprezintă mai degrabă suma tuturor obiceiurilor mici care își fac loc în stilul nostru de viață.

 Vestea bună este că orice copil poate dobândi inteligență emoțională. Tot ce trebuie să faci e să reușești la rândul tău să dezvolți următoarele deprinderi:

Învață-l să recunoască și să denumească emoțiile

Ca părinte poți avea tendința să-ți protejezi copilul de emoții negative și să amâni ca el să le experiementeze. Însă inteligență emoțională înseamnă inclusiv să-l lași pe copil să trăiască orice tip de emoții. Abordarea bazată pe redirecționarea copilului și distragerea lui de la situația inconfortabilă a devenit populară. Pentru a tempera o astfel de atitudine, te încurajăm să incluzi în vocabularul familiei cuvinte ce denumesc emoții. În cazul copiilor mai mici poți începe cu ”fericit”, ”supărat”, ”speriat”, ”furios”, acestea fiind emoțiile de bază. Mai târziu continuă cu cele mai abstracte: ”dezamăgit”, ” îngrijorat”, ”nerăbdător. Folosește aceste etichete atunci când observi că el experimentează una dintre aceste emoții. Exersați împreună recunoașterea și denumirea emoțiilor trăite de persoanele din jurul său. În acest fel, îl apropii de contexte sociale autentice care pot da naștere unui șir de emoții pozitive și negative.

Ajută-l să își conștientizeze propriile emoții 

Înteligență emoțională înseamnă și găsirea legăturilor între trăiri și evenimentele din mediul înconjurător. Copilul descoperă care sunt situațiile care îi creează disconfort, dar și cele care îi oferă o stare de bine. De asemenea, el devine mai încrezător și poate comunica mai eficient cu cei din jurul său.

Îl poți susține să devină mai conștient de emoțiile sale prin:

  • Exprimarea emoției într-un context dat folosind etichete concrete. Exemplu: ”Îmi imaginez că te simți furios după ce prietenul tău ți-a stricat mașinuța.”
  • Oferirea feedback-ului. Exemplu: ”Sunt mândră de tine că ai reușit să înveți cântecelul, ai reținut toate cuvintele!”
  • Fii disponibil și interesat. Arată-i că situațiile dificile prin care trece sunt importante pentru tine și oferă-I timpul tău pentru a discuta despre acestea. Exemplu: „Te-ai certat cu prietenul tău cel mai bun și văd că ești supărat. Vrei să vorbim despre asta?”
Normalizează trăirile copilului tău și vorbește deschis despre acestea

A fi deschis cu copilul tău încă din primii ani de viață îți asigură pe viitor și deschiderea lui față de tine. Nu ignora sentimentele pe care el le trăiește și nu încerca să le compensezi prin lucruri materiale. Un copil cu inteligență emoțională bună știe că și trăirile negative sunt firești. El poate observa că lumea din jurul lui le experimentează mai mult sau mai puțin. 

O formulare de tipul ” Este normal să te simți supărat că nu ai plecat cu prietenii tăi în excursie” este mult mai valoroasă și mai deschisă spre comunicare decât ” Nu mai fi supărat că nu te-ai dus în excursie!”. Cea din urmă este o formă de respingere a emoțiilor lui, nu o formă de încurajare. Prin urmare, reacțiile potrivite la emoțiile copilului tău pot ghida către conștientizare, suport și, în ultimă instanță, spre găsirea unor soluții.

Fii alături de el pentru a găsi mecanisme de coping potrivite

Una dintre trăsăturile unui copil cu inteligență emoțională bună este de a stăpâni anumite tehnici de diminuare a emoțiilor puternice. Pentru a și le însuși este nevoie să fie initial îndrumat într-un mod eficient:

  • Fii direct și în același timp constructiv: atrage-i atenția atunci când unele reacții ale sale nu sunt potrivite sau când este cazul să își îmbunătățească atitudinea (”Sunt îngrijorată că folosești prea mult tableta, este momentul să ne gândim la o soluție”)
  • Discută cu el despre alternativele pe care le are la dispoziție în situația dată („Când sunt furioasă la mine funcționează să trag aer în piept și să număr până la 10. Ai vrea să încerci și tu data viitoare când te simți așa?”/ ”La ce altceva te mai poți gândi?”)
  • Creați împreună o rutină zilnică personalizată pe care să o respectați. Consecvența îl va ajuta pe termen mai lung să își seteze singur anumite obiective.
Gestionează emoțiile pe care le experimentează, nu doar comportamentele care apar

Suntem de multe ori orientați către a rezolva rapid anumite situații dificile. Oferim niște consecințe destul de severe, fără a asculta ce are de spus copilul, și mai ales, fără a înțelege cum se simte. Spunem cu mai multă ușurintă ”Ești pedepsit pentru nota mica de astăzi”, decât ”Înțeleg că te simți dezamăgit pentru nota mică obținută.” sau ”Hai să discutăm despre notele tale și să descoperim ce poți face mai bine de acum”. 

Delimitează între emoția ”furie” și comportamentul pe care îl poate manifesta atunci când este furios. Explică-i legătura între sentimentul de supărare și comportamentele în care se angajează oamenii atunci când sunt supărați (plâng, refuză să comunice). Din aceste legături pot reieși alternative importante atunci când experimentează o emoție puternică. De asemenea, pot învăța și ce nu este acceptabil în societate sau în cadrul familiei (de exemplu, agresivitatea ca urmare a trăirii furiei).

Încearcă să nu ignori latura emoțională și dă-i o șansă să se exteriorizeze. Cu siguranță vei afla mai ușor ce dificultăți are și puteți stabili împreună niște pași prin care el să își îmbunătățească comportamentul. Confruntarea frecventă cu emoții variate crește inteligența emoțională.

Sprijină-l să-și găsească motivația de a depăși situațiile dificile

În cazul copiilor, motivația este motorul principal care îi ajută să ducă la bun sfarșit anumite obiective. Un copil motivat va fi întotdeauna atent la atingerea scopurilor sale și curios să descopere lucruri noi. De asemenea, el va putea învăța într-un mod firesc din greșelile pe care le face. 

Poți să creezi un mediu motivant și acasă, folosind niște pași simpli:

  • Arată-ți entuziasmul față de obiectivele copilului (”Este o idee super! Noi cu ce putem contribui?”/ ”Wow! Cum ți-a venit această idee? Sună foarte bine”)
  • Oferă-I un mediu suportiv (”Putem încerca împreună”, ”Hai să vedem ce putem face diferit pentru a reuși”)
  • Lasă-l să învețe din situații dificile chiar dacă experimentează emoții negative (”Ce crezi că nu a mers bine de data aceasta? Cum crezi că poți proceda diferit data viitoare?”). În felul acesta el poate începe să ia niște decizii în mod independent, bazate pe propria lui motivație.
Fă-l atent și la emoțiile celor din jurul său

Empatia nu se referă numai la abilitatea de a te pune în locul celuilalt, ci și la sensibilitatea și întelegerea pe care le-o oferim în diferite momente. Un copil empatic este un copil atent la cei din jurul său, poate demonstra abilități solide de cooperare, comunicare și ascultare. 

Cum poți seta un bun model pentru copilul tău:

  • Ascultă în mod activ cee ace el are de spus (”Ințeleg de ce ai fost îngrijorat”). Menține contactul vizual și fii interesat/ă de lucrurile pe care le spune.
  • Împărtășește contextele în care experimentezi și tu aceeași emoție (”Și pentru mine este dificil atunci când…”)
  • Adu în discuție care este perspectiva altor persoane în situația dată (”Cum crezi ca se simte colegul tău când tu îl deranjezi în timpul orelor?”).

Inteligența emoțională a devenit o abilitate extrem de valoroasă și felul în care o demonstrăm spune o poveste destul de clară despre felul în care reușim să ne bucurăm de relațiile din viața noastră. De aceea, cel mai bun lucru pe care face pentru cel mic e să-l ajuți să-și cultive acest tip de inteligență ori de câte ori are ocazia.

Raluca Furtună, psiholog

Autor

  • Parcursul său profesional începe odată cu obținerea licenței în Psihologie, facultate absolvită în cadrul Universității București și continuă cu două formări care își vor pune ulterior amprenta în abordarea sa terapeutică.

Facebook Messengeer Whatsapp